a.
Uleiul presat la rece se produce prin presarea mecanica a miezului de
nuca din care nu s-a eliminat axul lemnos. Randamentul mediu de
extragere a uleiului de nuca presat la rece este cuprins intre 50% si
60% din cantitatea neta de miez de nuca utilizata, in functie de
performantele tehnice ale presei de ulei utilizat.
b.
Uleiul de nuca presat la cald se obtine din zdrobirea miezului de
nuca din care nu s-a eliminat axul lemnos, dupa care mixtura astfel
obtinuta se trateaza termic, cu un adaos de apa, dupa care se preseaza.
In filmul alaturat este prezentata aceasta tehnologie , care este
folosita pe scara larga in Franta inca din secolul XVI.
c.
Uleiul de nuca rafinat se obtine cu ajutorul solventilor cu care se
trateaza srotul de miez de nuca obtinut in urma extragerii uleiului
prin presare la rece sau presare la cald. Din punct de vedere valoric,
acest ulei rafinat este cel mai putin valoros dintre toate cele trei
tipuri de ulei. Unii producatori de ulei de nuca amesteca acest tip de
ulei cu ulei presat la rece pentru a obtine o valoare adaugata mai
mare. Din punctul de vedere al site-ului www.uleidenuca.com acest tip de
amestec este o strutzo-camila si din acest considerent nu recomandam
achizitia si consumul acestui tip de ulei.
III Continutul uleiul de nuca presat la rece, la suta de grame:
- Energie (kcal): 88,4
- Vitamina K (gr): 1,500
- Vitamina E (mg): 4
- Fier (mg): 0
- Acizi grasi saturati totali (gr): 9,1
-
Acid palmitic (gr): 7
-
Acid stearic (gr): 2
-Acizigrasi mono-nesaturatitotali (gr): 22,8 , din care
- Acid palmitoleic (gr): 0,2
- Acid oleic (gr): 22,2
- Acid erucastic (gr):
0,4
-Acizigrasipoli-nesaturatitotali (gr): 63,3 , din care
Familia omega-3 include acidul alfa
linoleic acidul eicosapentaenoic (EPA) si acidul docohexaenoic (DHA). In
anumite plante, acizii grasi omega-3 sunt gasiti sub forma de acid alfa
linolenic. In organism, acest acid gras este transformat in EPA care apoi
este transformat in DHA. Uleiul obtinut de la anumite soiuri de peste contine
EPA si DHA sintetizat, formele cele mai active ale familiei omega-3. In fine,
DHA este convertit in prostaglandine antiinflamatorii, niste substante
asemanatoare cu hormonii care sunt utilizate in intreg organismul. Aceasta
conversie finala in prostaglandine este responsabila de efectele benefice ale
terapiei cu omega-3
Familia omega-6 cuprinde acidul
cis-linoleic, acidul linoleic, si acidul gamma-linolenic (GLA). Acidul
cis-linoleic se gaseste in anumite plante si in uleiuri vegetale. Acidul
linoleic se gaseste in majoritatea plantelor si uleiurilor vegetale. In corp
o anumita cantitate de acid cis-linoleic este transformat in GLA, forma cea
mai terapeutica din familia omega-6. GLA sintetizat se mai gaseste in anumite
plante, primula, agrise negre, uleiul de limba-mielului fiind sursa cea mai
obisnuita. Corpul transforma in final GLA intr-o alta grupa de protaglandine
antiinflamatoare. Din nou aceasta ultima conversie este responsabila de
efectele terapeutice ale omega-6. De altfel ar fi de notat ca acidul
cis-linoleic si acidul linoleic pot fi de asemenea transformati in
prostaglandine antiinflamatoare.
Printre rolurile principale pe care acizii
grasi le joaca in organism este acela in sintetizarea prostaglandinelor,
substanta asemanatoare cu hormonii, care este produsa si utilizata de toate
celulele. O data produse, protaglandinele regleaza toate functiile
organismului nostru, inclusiv cele cardiovasculare, reproducatoare,
imunitare, si ale sistemului nervos. In plus, acizii grasi servesc ca parti
structurale ale membranei celulare si protejeaza astfel celula de invazia
toxinelor, bacteriilor, virusilor, substantelor cancerigene si alergenilor.
Este usor de inteles de ce cercetarile au legat dezechilibrul acizilor grasi
de o varietate de boli cronice printre care bolile de inima, cancerul,
diabetul, artrita, alergiile, problemele legate de sistemul nervos, inclusiv
tulburarile de comportament, probleme dermatologice si diferite tulburari
imunologice.
BOLI CARDIOVASCULARE
Interesul fata de acizii grasi a inceput cand cercetatorii au observat ca, in
ciuda unei diete incredibil de bogate in grasimi, in Groenlanda eschimosii au
o rata scazuta de boli de inima, ca si de cancer si diabet. Contrariati de
aparentul paradox, cercetatorii au studiat dieta eschimosilor si au
descoperit ca era bogata in acizii grasi omega-3 EPA si DHA proveniti din
pestele de apa rece si din mamiferele marine care formeaza principala hrana a
eschimosilor. Studiile facute apoi in Japonia, Suedia si Olanda au confirmat
faptul: cu cat era mai mare consumul de peste bogat in grasimi
omega-3, cu atat era mai scazuta incidenta bolilor cardiovasculare si multe
studii confirma ca EPA protejeaza impotriva bolilor de inima. De
exemplu, in 2002, rezultatele studiului facut pe asistente medicale a aratat
ca femeile care au mancat o mare cantitate de peste sau grasimi bogate in
acizi grasi omega-3 au inregistrat un risc mai scazut pentru boli coronariene.
EPA ajuta la prevenirea aterosclerozei in mai multe feluri. Plachetele,
celulele sanguine care permit coagularea si agregarea sangelui, pot adera la
peretele arterelor, contribuind la ateroscleroza sau rigidizarea arterelor.
EPA actioneaza ca un solvent natural al sangelui si previne aderenta
plachetelor. El reduce avariereaperetilorarteriali, o altacale de ainhibaateroscleroza. S-aconstatat ca DHA si EPA imbunatatescraportullipidelor din sange. Scadcolesterolul total, trigliceridelesi VLDL, in timpcemaresc
HDL. Studiile asupra GLA au condus
la randamente similare atinse cu EPA. De asemenea studiile facute cu ulei de
primula - o sursa bogata in GLA ca si cele efectuate pe ulei de peste au dat
rezultate pozitive in imbunatatirea anomaliilor lipidelor la unii bolnavi de
diabet cu conditia sa fi primit suplimente cu vitamina E.
Este interesant de notat ca deoarece aspirina subtiaza sangele, a fost
folosita pentru a preveni atacurile de cord. Alte studii au sugerat ca uleiul
de peste, din pestele consumat sau din suplimentele cu ulei de peste este
superior aspirinei in prevenirea bolilor de inima, fara a genera ulcere,
sangerari gastrointestinaie, anemie si alte efecte adverse ce apar prin
utilizarea aspirinei. In studiile care folosesc atat aspirina, cat si ulei de
peste combinatia s-a dovedit mai eficienta decat aspirina singura. Acesti
factori impreuna cu faptul ca EPA apare ca factor de scadere al
colesterolului imbunatateste raportul sange/grasime, face ca uleiul de peste
sa fie mai bun, mai sigur ca optiune in prevenirea afectiunilor
cardiovasculare la oamenii cu risc mare. De altfel exista noi dovezi ca EPA
reduce aritmia cardiaca la animale si probabil si la oameni. EPA apare de
asemenea ca eficient in tratamentul bolilor de inima diagnosticate. Aceasta
este dovada ca uleiul de peste reduce tensiunea arteriala si poate reduce
durerile toracice la bolnavii de anghina.
Intr-un studiu din 2001, 1,5 g de supliment cu acid gras omega-3 pe zi a
redus dezvoltarea si a grabit regresia bolilor coronariene. Datorita
capacitatii sale de a fluidiza sangele, GLA s-a dovedit capabil sa
scada hipertensiunea la animale si ajuta la indepartarea durerilor generate
de anghina, la oameni. Intr-un studiu in care au fost implicati 2000
de barbati care au supravietuit unui atac de inima, aceia din grup carora li
s-a dat sa manance peste mai mult, 29% dintre ei au prezentat un risc redus,
murind din alte cauze.
SISTEMUL IMUNITAR Sl INFLAMATIA
Atat EPA, cat si GL par sa aiba efecte pozitive asupra functiei imu-nitare si
asupra inflamatiilor. Prin blocarea prostaglandinelor proinflamatorii, EPA
tinde sa amelioreze simptomele astmei, bronsitei cronice, emfizemului,
dermatitelor atopice, artritei reumatoide, maladiei Raynaud, ale maladiei
lupus eritematos, artritei psoriatice, psoriazisului si gutei. Intr-un studiu
recent folosind niveluri ridicate de GLA, pacientii cu artrita reumatoida au
manifestat ameliorari semnificative ale simptomelor. In numeroase studii, GLA
a usurat simptomele eczemelor si dermatitei atopice si a redus suprafata de
piele afectata. Studiile folosind GLA au aratat de asemenea beneficii clinice
la pacientii cu tulburari autoimunitare cum ar fi lupus si scleroza multipla.
Mecanismul antiinflamator al GLA este usor diferit de acela a EPA, dar el
pare sa fie complementar cu activitatile antiinflamatorii ale EPA.
CANCER
Numeroase studii „in eprubeta" si pe animale au aratat ca EPA si GLA pot
sa previna sau sa inhibe dezvoltarea cancerului, mai ales a celui mamar intr-o
varietate de moduri, sugerand astfel posibilitatea unui tratament eficient
si in acelasi timp netoxic. Se pare ca GLA normalizeaza celulele canceroase
fara sa afecteze celulele sanatoase, blocheaza cresterea vaselor de sange
care hranesc tumorile si impiedica cresterea celulelor tumorale. EPA se arata
promitator in prevenirea cancerului de colon. Studiile pe oameni au
aratat ca EPA ajuta la prevenirea metastazelor -raspandirea cancerului - in
cancerul de san, de colon, adenocarcinom si cancerul de plamani.
Functioneaza singur sau impreuna cu terapia conventionala si pare sa fie
benefic ca terapie complementara impreuna cu chimioterapia si radiatiile.
SPM Sl DISMENOREEA
In mai multe studii, uleiul bogat in GLA a redus simptomele sindromului
premenstrual (SPM) inclusiv depresia si irascibilitatea. Cercetatorii cred ca
o deficienta a CLA cauzeaza o sensibilitate anormala la hormonul prolactina,
care conduce la simptomele SPM. Exista date privitoare la faptul ca GLA ar
putea fi un tratament eficient pentru formatiunile fibrochistice din san.
Suplimentarea cu acizi grasi esentiali pare sa fie benefica si in cazurile de
dismenoree - ciclurile menstruale dureroase. Intr-un studiu efectuat pe
adolescente, grupul care a primit suplimente cu EPA, DHA si vitamina E a
prezentat o reducere vizibila a durerilor menstruale dupa doua luni de
suplimentare. Aparent, suplimentele au impiedicat formarea prostaglandinelor
pro-inflamatoare in celulele membranei uterului, ceea ce in mod normal ar
produce simptome precum crampe, greata, voma, dureri de cap si balonari.
ALTE UTILIZARI
GLA se pot dovedi de asemenea a fi parte componenta importanta a programului
de scadere in greutate. Datele stiintifice sugereaza ca acesti nutrienti
favorizeaza metabolismul grasimilor, arzand astfel caloriile in plus.
Studiile pe animale sugereaza ca GLA incetineste dezvoltarea glomeronefritei
- o boala de rinichi - si pot ajuta pacientii sa nu mai fie nevoiti sa faca
dializa. EPA poate proteja impotriva durerilor provocate de pietrele de la rinichi.
In fine, se poate spune ca exista dovezi ca acizii grasi esentiali pot fi
utili in tratamentul anumitor tulburari ale sistemului nervos central. Exista
rapoarte ca i GLA afecteaza schizofrenia. Mai mult, GLA este eficient in
dislexie si in tulburarile de hiperactivitate la copii.
RDI si simptomele carentei
Nu s-a stabilit o doza zilnica (RDI) pentru acizii grasi esentiali si nici
simptomele de carenta nu au fost identificate, in ciuda faptului ca sunt
esentiali. Proprietatile acizilor grasi omega-3 si omega-6 sunt extrem de
importante. Ambele favorizeaza procesele antiinflamatorii proprii ale
organismului, actionand ca si cortizonul, dar fara efecte adverse. Ambele au
proprietati cardioprotective si anticanceroase.
Doza zilnica optima - ODI
Nu exista doza zilnica optima stabilita pentru acizii grasi omega-3. Studiile
pe grupuri mari de subiecti au aratat in general ca mancand peste de apa rece
de doua trei ori pe saptamana, echivalentul aproximativ a 150 g pe zi, acest
lucru poate avea efecte benefice in special in prevenirea bolilor de inima.